Ăsta este mesajul meu pentru tine la împlinirea celor 40 de ani.
Pentru prima oară de ziua mea, am reflectat puțin mai departe decât ultimul an, poate pentru că că a fost o schimbare de prefix pe care am avut spațiul să o trăiesc conștient. Schimbarea prefixului la 30 de ani m-a surprins însărcinată, cu multe grețuri normale perioadei și o fetiță năstrușnică de 2 ani și o lună care râvnea la tot timpul meu disponibil.
De data asta am avut inclusiv ocazia de a petrece câteva zile de tihnă cu gândurile mele pentru că am plecat la munte doar eu cu mine si personalitatile mele multiple. Și uite-așa, în mod natural, au început să curgă întrebările:
“Ce simt diferit acum, la 40?
Ce e mai ușor?
Ce m-a oprit până acum și ce aleg să nu mă mai oprească?”
Și-apoi, a aparut răspunsul… frica. Frica a fost cea care m-a împiedicat să fac de multe ori lucrurile care-mi apăreau în minte, iar cea mai notabilă a fost pe la 30 de ani când am început să mă gandesc… ”Cum ar fi să încep o facultate care să mă reprezinte cu adevărat?” Sau un curs de specializare? Simteam de fapt nevoia să învăț ceva nou, să mă dezvolt, dar imediat a apărut acea voce cunoscută:
„Serios, acum? La vârsta asta?”
„O să pari caraghioasă.”
„Cine te crezi?”
Știi vocea aia? O cunoști și tu, sunt sigură. Se activează exact când vrei să ieși din tipare. Să te afirmi. Să ceri mai mult. Dar între timp, am învățat ceva esențial despre frică:
Frica nu vine pentru că faci ceva greșit, ci pentru că faci ceva important.
Între timp am învățat să privesc frica nu ca pe un obstacol, ci ca pe un semn de circulație. Nu-ți spune nici STOP nici INTERZIS, ci mai degraba ”Atenție! Drum periculos!”.
Frica nu e dusmanul, ci vine MEREU cu o alegere, iar asta e poate cea mai importantă revelație: frica nu pleacă, dar îți oferă o alegere.
➡️ Poți alege evitarea – și te vei simți în siguranță pe termen scurt, dar vei rămâne pe loc.
➡️ Sau poți alege curiozitatea, explorarea fricii – și da, va fi inconfortabil, dar va veni și cu cadouri sub formă de planuri, idei sau chiar superputeri ascunse.
Tu ce ai face dacă n-ai lăsa frica să te oprească?
Ce facultate ai începe? Ce proiect ai lansa? Ce adevăr ai spune cu voce tare?
Acum, la 40 ani, chiar cred că dincolo de frică stă tot ce e posibil.
Și mai cred că, dacă asculți cu curiozitate ce are de spus… s-ar putea să-ți arate calea, nu să ți-o blocheze.
Dacă simți că e momentul să faci pașii pe care i-ai tot amânat, sunt aici.
Scrie-mi. Nu trebuie să faci drumul singură.