– Si-acum ce trebuie să fac cu ele? Întreabă Ana amețită de toți oameni care trec nepăsători pe lângă ea.
E ciufulită și are șireturile verzi dezlegate la piciorul stâng.
– Cine mă ajută cu toate merele astea? Insistă Ana agățându-se de umărul unui trecător, iar un măr roșu se rostogolește într-un canal.
E o zi de toamnă caldă. Lumea zâmbește cu ochii spre cerul plin de nori grăsuni. Doar Ana pare derutată și pierdută uitându-se la toți oameni care trec pe lângă ea. Pare că toți au merele în ordine.
Povestea Anei poate fi și povestea ta și cu siguranță a fost și a mea.
E o poveste veche de când social media a început să ne arate viețile frumoase și perfect aliniate ale tuturor ”prietenilor” noștri din online.
Povestea Anei este una pe care o întâlnesc cel mai des în sesiunile de coaching cu clientele mele și de fapt este vorba despre o percepție. O convingere că de fapt toți ceilalți au merele în ordine în afară de ele și-atunci cine sunt ele să… scrie o carte, să aibă o afacere de succes, să îndrăznească să viseze visuri mărețe???
”Actually who are you not to be?
You are a child of God!”
Our Greatest Fear, Marianne Williamson
Bine, bine dar cu merele ce facem?
Primul pas ar fi să ne uităm la merele din brațele tale și să le sortăm. Să vedem…
- care mere îți plac și care nu?
- Câte dintre ele îți mai servesc în prezent?
- Și mai ales, pe care le-ai cules cu ușurință?
Apoi vom activa recunoștința pentru cele pe care ai vrea să le lași în urmă sau cele care simți că te împiedică să mergi cu seninătate mai departe. Ne vom uita mai degrabă cu blândețe, decât cu judecată și blamare.
- În ce fel te-au ajutat ele până acum?
- Cum te-au susținut să devii Ana de azi?
Ultimul pas este alegerea conștientă a merelor pe care vrei să le păstrezi.
- Care sunt merele care te vor susține mai departe către visul tău?
E ok să alegi să păstrezi doar parte dintre toate merele pe care le ții. E ok să alegi doar o parte dintre merele care îți plac și pe care le-ai cules cu ușurință. E foarte posibil să ai nevoie să lași puțin spațiu pentru a descoperi niște mere noi.
Nu te speria, nu ai să le pierzi! Le poți lăsa acasă într-un loc răcoros și uscat, iar dacă vei mai avea vreodată nevoie de ele , vei știi că sunt acolo. Nu se vor pierde!
Uitându-te la Ana azi, ai crede că plutește în loc să meargă. Are o rochie cu buline și un coș verde, nici prea mare, dar nici mic. E fix cât toate merele pe care Ana a ales să le păstreze și să le folosească.
O vezi zâmbind cu încredere, iar lumea din jurul ei o privește cu seninătate. Fiecare își duce merele și sunt cu un pas mai aproape de visul lor pentru că…
”As we are liberated from our own fears,
Our presence automatically liberates others.”
Our Greatest Fear, Marianne Williamson
Imagine de piki superstar on Freepik